În Lyon, în 2007, a fost inaugurat un uriaş parc urban, de 10 hectare, rezultat în urma reabilitării şi reamenajării complexe a malurilor râului Rhône, după ce în anii ’50 aceste maluri deveniseră o parcare deschisă de mari dimensiuni, în mare parte gratuite. Practic, spaţiile publice erau monopolizate de maşini, accesul la apă era blocat, iar râul – izolat de oraş într-un cofraj de beton. Înainte de a demara proiectul de reamenajare, timp de un an de zile au avut loc consultări cu cetăţenii, în urma cărora proiectul final s-a apropiat mai mult de natură în dauna elementului mineral, mult mai prezent în propunerea iniţială.

După plantarea celor 6.000 mp de peluză şi a 350 de arbori, parcul urban lung de 5 km şi care cuprinde promenade pietonale şi piste pentru biciclişti, terenuri de sport şi pentru activităţi de relaxare, locuri de joacă, precum şi spaţii de servicii (terase, restaurant), majoritatea găzduite de penişe, uneşte cele două puncte verzi semnificative ale oraşului – parcul din sud şi parcul din nord. Complementar, au fost realizate 4 parcări subterane de mari dimensiuni şi

a fost demarat un program de dezvoltare a transportului în comun pentru a-i încuraja pe locuitori să renunţe la maşinile personale. Birourile care semnează proiectul complex sunt IN SITU şi JOURDA.

Ljubljanica, râul ce traversează capitala Sloveniei, a fost pus în valoare în anii ’30-’40 ai secolului trecut de arhitectul Joze Plecnik în spiritul unui oraş iluminat, însă treptat intervenţiile sale şi atmosfera obţinută s-au degradat
astfel încât, la început de secol 21, rolul râului ca structură pentru toate spaţiile publice principale ale centrului se diminuase substanţial: majoritatea spaţiilor adiacente erau acaparate de traficul auto şi de parcări ad-hoc, iar numărul pietonalelor scăzuse drastic, afectând în mod dramatic şi puterea de atracţie a zonei urbane vechi.
În acest context, Consiliul Municipal al Ljubljanei, în colaborare cu antreprenori urbani, a realizat o serie de intervenţii punctuale, desfăşurate pe mai mult de 2 km şi organizate într-un sistem urban gândit la scară largă, pen- tru a creşte calitatea vieţii în aer liber pe malurile râului. Acum, malurile sunt accesibile în întregime, atât longitu- dinal, pe cheiuri, cât şi transversal, proiectul stabilind con- exiuni cu diversele elemente ale ţesutului urban adiacent. În plus, oferă centrului vechi suficientă putere de atracţie pentru a contracara efectele centrifugale ale dezvoltării urbane necontrolate. Autorii sunt: Boris Podrecca, ATELIER arhitekti, URBI, BB ARHITEKTI, ATELJE VOZLIČ, DANS arhitekti, TRIJE arhitekti şi MEDPROSTOR.

Râul Vinalopó, care traversează oraşul spaniol Elche, a devenit cu timpul, în urma lucrărilor de amenajare iniţiate în anii ‘70, un obstacol care divizează aşezarea. În 2009 consiliul local a organizat un concurs pentru transformarea albiei râului într-un veritabil parc, cu o lungime de 3 kilometri. Pentru a putea stabili punctele de traversare,
o echipă mobilă a colectat timp de câteva luni date cu privire la necesităţile viitorilor utilizatori. Rezultatul este
o reţea de poduri şi alei pietonale, care nu doar permite accesul în diferitele cartiere aflate de o parte şi de alta a râului, ci conectează locuitorii oraşului cu spaţiul verde de pe cele două maluri. Proiectul a fost premiat în competiția European Prize for Urban Public Space din 2014 și este semnat de Francisco Ivorra, Marta Chico, Antoni Jimenez, Procoro del Real Baeza.

Echipa Franklin Azzi Architecture a avut o misiune extrem de complicată atunci când s-a decis reamenajarea cheiu– rilor Senei între Muzeul Orsay şi Muzeul Quai-Branly, în încercarea de a scoate râul din izolarea din ultimii 40 de ani cauzată de prezenţa intensă a traficului auto. Nu numai că două treimi din perimetru este declarat sit de patrimoniu UNESCO, dar au existat multe alte cerinţe impuse care limitau intervenţiile: din cauza riscului de inundare, trebuia să se poată interveni rapid pentru a strânge toate dotările (în 72 de ore); activitatea celor trei porturi trebuia să con- tinue, permiţând totodată pietonilor, bicicliştilor şi celorlalţi utilizatori să se bucure de plimbare; în orice moment, printr-o decizie a prefecturii locale, traficul auto putea fi re- luat; colaborarea între foarte multe departamente urbane care se ocupă de cultură, sport, natură, mediu etc. Pentru a atrage şi o mare diversitate de utilizatori, de la turişti

la vârstnici locali, soluţia propusă a mizat pe simplitate şi versatilitate, cu intervenţii minime care să permită totuşi desfăşurarea din plin a vieţii urbane. A fost inventată o „cutie cu scule” – o serie de elemente modulare, uşor de transportat şi de montat direct pe pavaj, în diverse confi– guraţii, în funcţie de sezon şi de necesităţile oraşului la un moment dat.

Cea de-a doua ediție a conferinței privind Planurile de Mobilitate Durabilă este organizată de DG MOVE și are loc pe 16-17 iunie 2015, la Universitatea Politehnică București, în Clădirea Rectoratului.
Conferințele europene privind planurile de mobilitate urbană durabilă sunt principalele conferințele anuale ce permit practicienilor de mobilitate, factorilor politici și de decizie, dar și cadrelor universitare și tuturor celor implicați în transpunerea în practică a conceptului de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă să se întâlnească într-un forum inspirațional, informativ și creativ pentru schimb de idei și impresii.
În acest an a fost luată decizia de a organiza evenimentul

în România, pentru a capta și a dezvolta impulsul de planificare a mobilității într-o țară în care: un program major pentru elaborarea planului de mobilitate este în
curs de desfășurare; unde Guvernul a luat măsuri pentru
a legifera finalizarea obligatorie a planurilor de mobilitate urbană durabilă de catre municipalități. România oferă de asemenea un cadru în care provocările cu care se confruntă multe orașe europene sunt deosebit de puternice, cum

ar fi capacitatea financiară limitată în cadrul autorităților publice, îmbătrânirea populației și necesitatea de a oferi mobilitate pentru persoanele cu venituri mici. Dinamismul pentru pregătirea planurilor de mobilitate, asociate cu realitatea socio-economică cu care se confruntă practicienii, oferă motivația și cadrul pentru tema propusă: „Mobilitate Durabilă pentru toți!”