Dambovita Smart River | Blog
22
page-template,page-template-blog-large-image-whole-post,page-template-blog-large-image-whole-post-php,page,page-id-22,ajax_updown,page_not_loaded,,qode-title-hidden,qode-child-theme-ver-1.0.0,qode-theme-ver-9.4.1,wpb-js-composer js-comp-ver-4.12,vc_responsive

Readucem natura în mijlocul orașului! Istoria noastră comună cu Dambovita Smart nu este de ieri, de azi, dar acum ne-am luat și aliați 🙂 Pe 28 și 29 iulie ocupăm din nou centrul Bucureștiului, lângă Biblioteca Naţională a României, la Podul Unirii, acolo unde cei de la Strongbow Apple Ciders lansează #debarcaderulverde pe Dâmbovița, în zona Academiei Rowmania. #urbanbynature, #naturainvadeazaorasul, #SmartRiver, #SmartCity 🙂

Vă așteptăm vineri pe 28 iulie, începând cu ora 17:00, pentru plimbări în canotcă și cu plăcile SUP – ca să vă antrenați pentru competițiile de a doua zi.

Sâmbătă 29 iulie, începând cu ora 09:00, Ivan Patzaichin vă invită să participați la Competiția de vâslit în #canotca de 10+1.
Indiferent de vârstă, constituţie sportivă şi experienţă, puteți forma un echipaj de 11 pentru concursul de vâslit viteză, iar Ivan Patzaichin va fi în preajmă, să vă învețe să mânuiți pagaia. Câştigătorii concursului vor intra în finala națională Descoperă Rowmania, care se va desfăşura la Tulcea, pe 3 septembrie, la Festivalul #RowmaniaFEST.
Tot sâmbătă, începând cu ora 13:30, cei de la SupAcademy Romania, Prima școală de Stand Up Paddle (SUP) și Surfing din România, organizează un concurs de SUP de anvergură. #SmartCity înseamnă inclusiv mobilitate și transport prin mijloace inovative, deci de ce nu ne-am antrena să ne ducem la birou pe placa de SUP? ;D
Premiile concursului SUP sunt următoarele:

  • locul I: câte o experiență cu plăcile de SUP în Delta Dunării, la Sfântu Gheorghe
  • locul II: câte o excursie la Comana sau Snagov
  • locul III: câte un curs de surf la Divertiland


Înscrierile se fac la fața locului, în dimineața concursului. Accesul este gratuit.

Programul zilei de 29 iulie:
09:00-11:00 Înscrierea participanților şi acomodarea cu ambarcaţiunile – canotcă/SUP (echipe/participanți)
10:45-11:00 Stabilirea ordinii de intrare în concurs și ședința tehnică (instructaj)
11:00-13:30 Desfășurarea concursului de canotcă 10+1 (pe serii, semifinale, finala)
14:00-14:30 Festivitatea de premiere a concursului de canotcă 10+1
13:30-15:00 Antrenamente/ Agrement – SUP
15:00-16:00 Cursa pentru fete și băieți
16:00-17:00 Festivitatea de premiere a concursului Sup Academy

“Dâmbovița Smart River înverzit de Strongbow” este un eveniment organizat de Asociația Ivan Patzaichin, în parteneriat cu SupAcademy Romania, Primaria Municipiului Bucuresti, Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement și Strongbow Apple Ciders.
Cu sprijinul: DC Communication, AQUA Carpatica, Stalinskaya Vodka, Isuzu Romania, Apele Romane, Societatea Română de Radiodifuziune și BucurestiFM.

Facem să fie Halloween pe Dâmbovița! Noi aducem dovlecii, ustensilele de sculptat și celelalte logistice necesare, dar avem nevoie de “artiști ai dovlecilor” :), adică de voi.

Cu chef de joacă și multă creativitate, vom sculpta dovlecii care vor lumina, la ceasul apusului, malul Dâmboviței. Cei mici pot merge la „colindat” (vestitul trick-or-treat) pe pontoanele de pe râu.

Ne ocupăm noi să avem stocuri suficiente de bomboane. Să facem de acest Halloween un peisaj de neuitat pentru Dâmbovița.

Și dacă știți prin lista voastră de prieteni oameni care se încadrează descrierii de mai sus – cu chef de joacă și de Halloween, dați un share. Să fim mulți, să fim voioși!

Event facebook: https://www.facebook.com/events/817272415045421/

Locație: în fața Bibliotecii Naționale a României, București

Data: 31.10.2015

Ora: 16:00 – 18:00

Retehnologizarea CET Grozăveşti duce la restrângerea spaţială a uzinei cu 65-75% (posibil mai mult), ceea ce redă centrului Capitalei patru-cinci hectare de teren în proprietate publică, negrevat de probleme şi revendicări.

CET Grozăveşti este probabil uzina ener­ge­tică cu cel mai central amplasament din Europa: șapte hectare fix în mijlocul Ca­pi­talei, cu ieşire pe Splaiul Dâmboviței şi lân­gă Palatul Cotroceni. As­ta pentru că a moştenit spa­ţiul istoric al Uzinei Co­mu­nale Bucureşti, care ali­men­ta oraşul cu apă pe la 1880. În 1902 s-a refondat ca uzină energetică, iar în 1912 devenea cea mai mare termocentrală a României. Între timp, a rămas ina­dec­vată atât ca amplasare, cât şi ca tehnologie. Cazanele sale arhaice au fost instalate în anii ’60, la standardele de atunci, pentru a produce în cogenerare 100 MW de energie electrică şi termică.

Tehnologiile noi, de sec. XXI, permit în­lo­cuirea lor cu generatoare moderne pe gaz, controlate automat, ceea ce ar duce la: a) consum mai mic de gaz la aceeaşi ca­pa­ci­tate instalată (100 MW) şi reducerea con­su­mului de apă; b) reducerea poluării (CO2, fonice) din centrul Bucureştiului; c) re­du­cerea costurilor cu forţa de muncă.

Cel mai important, ca parte din proiectul Smart River – Bucureşti 2020 – pe care un grup de ONG-uri vor să îl facă brandul-fanion al strategiei de pol de creştere pe care UE ne-o cere (zadarnic) de mai bine de opt ani –, retehnologizarea CET Gro­ză­veşti duce la restrângerea spaţială a uzinei cu 65-75% (posibil mai mult), ceea ce redă centrului Capitalei pa­tru-cinci hectare de te­ren în proprietate pu­blică, negrevat de probleme şi re­vendicări. Acest spaţiu trebuie inclus într-un pro­iect care să facă obiectul unui concurs de soluţii cu participare internaţională. Trei funcţiuni publice importante pot fi imaginate pen­tru a fi introduse în zona Dâmboviţei, ca­re astăzi, deşi centrală în oraş, este moar­tă urbanistic:

  • Grădina Botanică, aflată oricum gard în gard cu CET Grozăveşti, trebuie să pri­mească teren suplimentar pentru extin­dere şi modernizare, inclusiv cu dotări noi pentru cercetare ştiinţifică şi con­fe­rinţe. Ideal ar fi ca tranziţia de la grădina actuală către CET să fie graduală, vegetaţia „invadând“ noua centrală în locurile unde asta e posibil, pentru a crea zone mixte de „energie verde“ la propriu: spaţii in­dustriale populate cu plante şi, în anumite condiţii, vizitabile de către public. Ar fi un proiect hiper-modernist, în stil scan­di­nav, care ar pune decisiv Bucureştiul pe hartă în privinţa asta.
  • Incubatoare de afaceri pentru industrii creative, ITC şi bio-tehnologii, profitând de proximitatea Politehnicii şi a ins­ti­tu­telor de cercetare biologică ale uni­ver­si­tăţii de pe Splai. Există deja clustere de business, în special ITC, care s-au dez­voltat spontan în zonă, însă autorităţile oraşului Bucureşti nu au avut niciodată o strategie proactivă în ce priveşte an­tr­e­prenoriatul. E momentul ca asta să se schimbe.
  • Conservarea şi punerea în valoare a construcţiilor de patrimoniu industrial exis­tente actualmente în incinta CET. Pe cât posibil, noua uzină, mai mică şi mai prietenoasă cu publicul, trebuie să se des­chidă către oraş, pentru a valorifica tra­diţia de cultură industrială a zonei. Ideal, funcţiunile se pot separa, iar o parte din­tre clădirile de patrimoniu pot fi realocate unor scopuri radical diferite – de exemp­lu, galerie de artă vizuală sau spaţiu de arte ale spectacolului, Bucureştiul fiind în criză cronică de astfel de locuri (modelul fiind, evident, Tate Modern din Londra).

CET Grozăveşti nu e un loc oarecare. Pe vre­mea primarului Barbu Delavrancea, in­ginerul Dimitrie Leonida (azi, nume de mu­zeu tehnic; primul care a propus o linie de metrou pentru Bucureşti, în 1908) a luat conducerea şi a finalizat investiţia ce avea să facă în 1912 din Grozăveşti o cen­trală respectabilă, cea mai mare din ţară, cu 2 MW putere instalată. Pe aici au mai trecut şi alte somităţi ale Societăţii Po­litehnice Române, precum inginerii Elie Radu şi Nicolae Caranfil. CET Grozăveşti se confundă cu începuturile în­vă­ţă­mân­tu­lui tehnic şi energeticii în România, deci ar fi foarte potrivit ca, într-o formă oa­re­ca­re, acest lucru să fie marcat în spaţiul de patrimoniu disponibilizat în urma mo­der­nizării centralei.

Urmăriţi subiectul. Coaliţia civică pentru reabilitarea traseului Dâmboviţei prin oraş – Smart River–Bucureşti 2020 – a început să funcţioneze.

Acest text a fost publicat în Revista 22 (http://www.revista22.ro/occupy-cet-grozavesti-un-plan-de-regenerare-urbana-56977.html)

 

Dacă vreţi să susţineţi ideea noastră de a cere primăriei să găsească o soluţie pentru acest CET, puteţi semna petiţia noastră aici: http://www.petitieonline.net/petitie/vrem_un_viitor_modern_si_verde_pentru_cet_grozavesti-p43263146.html

 

Mai multe detalii despre proiectul CET Grozăveşti puteţi găsi în analiza Expert Forum de aici: http://expertforum.ro/wp-content/uploads/2015/06/Pol-Brief-38.pdf

Dâmbovița este unul dintre locurile cele mai abondanate ale Bucureștiului. Noi credem că există un potențial major pentru amenajarea cursului râului. Credem că, împreună, putem face din maulrile Dâmboviței loc de întâlnire și de creat povești. Din această convingere a fost pornit proiectul Dâmbovița Smart. Acum pregătim o intervenție urbană temporară, pe apă, lângă Biblioteca Națională, unde te invităm să îți exprimi în scris, pe „insule” plutitoare, dorințe și idei pentru un viitor mai bun al orașului. Și pentru că orașul este al locuitorilor lui, în primul rând, ne vom strădui ca aceste gânduri să ajungă în „piața publică” a ideilor. Deci mesajele tale vor ajunge la candidații pentru alegerile locale 2016 pentru București.
Primul dintre cetățenii Bucurestiului care își va pune dorințele în scris va fi Dan Perjovschi, pe 10 octombrie, la ora 10.00.

Sâmbătă începem cu o insulă și nu vrem să ne oprim până nu facem un arhipelag. Un arhipelag de gânduri și mesaje, ale voastre, pentru un oraș inteligent. Ceea ce noi ne dorim la finalul acestui proces este să obținem noi moduri de a trăi și amenaja orașul, astfel încât să fie croit pe nevoile și dorințele cetățenilor.
Tot aici, vă mărturisim: există un motiv secundar pentru care facem toate astea. Ne dorim să ne ajutați să scriem ultimul capitol al volumului educativ pentru tineri „Orașul: un manual de utilizare”.
Manualul e aproape gata. De-a lungul a 13 capitole, am povestit despre Oraș. Despre cum arată, despre cum este locuit, înțeles, respirat, parcurs, imaginat, fabricat, abuzat sau folosit cu măsură… Capitolul 14 este nescris. Aici vrem să arătăm cum tot ce am povestit înainte este posibil! Vrem să le arătăm elevilor că există personalități care se implică civic, dar și că locuitorii orașelor din România își pot aduna forțele pentru un scop comun. Lecția finală din manualul nostru va fi despre cum ei pot colabora pentru un proiect pe care și-l doresc.

În Lyon, în 2007, a fost inaugurat un uriaş parc urban, de 10 hectare, rezultat în urma reabilitării şi reamenajării complexe a malurilor râului Rhône, după ce în anii ’50 aceste maluri deveniseră o parcare deschisă de mari dimensiuni, în mare parte gratuite. Practic, spaţiile publice erau monopolizate de maşini, accesul la apă era blocat, iar râul – izolat de oraş într-un cofraj de beton. Înainte de a demara proiectul de reamenajare, timp de un an de zile au avut loc consultări cu cetăţenii, în urma cărora proiectul final s-a apropiat mai mult de natură în dauna elementului mineral, mult mai prezent în propunerea iniţială.

După plantarea celor 6.000 mp de peluză şi a 350 de arbori, parcul urban lung de 5 km şi care cuprinde promenade pietonale şi piste pentru biciclişti, terenuri de sport şi pentru activităţi de relaxare, locuri de joacă, precum şi spaţii de servicii (terase, restaurant), majoritatea găzduite de penişe, uneşte cele două puncte verzi semnificative ale oraşului – parcul din sud şi parcul din nord. Complementar, au fost realizate 4 parcări subterane de mari dimensiuni şi

a fost demarat un program de dezvoltare a transportului în comun pentru a-i încuraja pe locuitori să renunţe la maşinile personale. Birourile care semnează proiectul complex sunt IN SITU şi JOURDA.

quai-du-rhone-lyon  LyonRhone2 Lyon_quai_Rhône_Raspail

Ljubljanica, râul ce traversează capitala Sloveniei, a fost pus în valoare în anii ’30-’40 ai secolului trecut de arhitectul Joze Plecnik în spiritul unui oraş iluminat, însă treptat intervenţiile sale şi atmosfera obţinută s-au degradat
astfel încât, la început de secol 21, rolul râului ca structură pentru toate spaţiile publice principale ale centrului se diminuase substanţial: majoritatea spaţiilor adiacente erau acaparate de traficul auto şi de parcări ad-hoc, iar numărul pietonalelor scăzuse drastic, afectând în mod dramatic şi puterea de atracţie a zonei urbane vechi.
În acest context, Consiliul Municipal al Ljubljanei, în colaborare cu antreprenori urbani, a realizat o serie de intervenţii punctuale, desfăşurate pe mai mult de 2 km şi organizate într-un sistem urban gândit la scară largă, pen- tru a creşte calitatea vieţii în aer liber pe malurile râului. Acum, malurile sunt accesibile în întregime, atât longitu- dinal, pe cheiuri, cât şi transversal, proiectul stabilind con- exiuni cu diversele elemente ale ţesutului urban adiacent. În plus, oferă centrului vechi suficientă putere de atracţie pentru a contracara efectele centrifugale ale dezvoltării urbane necontrolate. Autorii sunt: Boris Podrecca, ATELIER arhitekti, URBI, BB ARHITEKTI, ATELJE VOZLIČ, DANS arhitekti, TRIJE arhitekti şi MEDPROSTOR.

Untitled-2-09 Untitled-2-11 Untitled-2-10

Râul Vinalopó, care traversează oraşul spaniol Elche, a devenit cu timpul, în urma lucrărilor de amenajare iniţiate în anii ‘70, un obstacol care divizează aşezarea. În 2009 consiliul local a organizat un concurs pentru transformarea albiei râului într-un veritabil parc, cu o lungime de 3 kilometri. Pentru a putea stabili punctele de traversare,
o echipă mobilă a colectat timp de câteva luni date cu privire la necesităţile viitorilor utilizatori. Rezultatul este
o reţea de poduri şi alei pietonale, care nu doar permite accesul în diferitele cartiere aflate de o parte şi de alta a râului, ci conectează locuitorii oraşului cu spaţiul verde de pe cele două maluri. Proiectul a fost premiat în competiția European Prize for Urban Public Space din 2014 și este semnat de Francisco Ivorra, Marta Chico, Antoni Jimenez, Procoro del Real Baeza.

_Grupo_Aranea_._revitalizaci_n_del_cauce_del_r_o_vinalop_._elche_1_ Grupo_Aranea_._revitalizaci_n_del_cauce_del_r_o_vinalop_._elche_2_ Grupo_Aranea_._revitalizaci_n_del_cauce_del_r_o_vinalop_._elche_3_

Echipa Franklin Azzi Architecture a avut o misiune extrem de complicată atunci când s-a decis reamenajarea cheiu– rilor Senei între Muzeul Orsay şi Muzeul Quai-Branly, în încercarea de a scoate râul din izolarea din ultimii 40 de ani cauzată de prezenţa intensă a traficului auto. Nu numai că două treimi din perimetru este declarat sit de patrimoniu UNESCO, dar au existat multe alte cerinţe impuse care limitau intervenţiile: din cauza riscului de inundare, trebuia să se poată interveni rapid pentru a strânge toate dotările (în 72 de ore); activitatea celor trei porturi trebuia să con- tinue, permiţând totodată pietonilor, bicicliştilor şi celorlalţi utilizatori să se bucure de plimbare; în orice moment, printr-o decizie a prefecturii locale, traficul auto putea fi re- luat; colaborarea între foarte multe departamente urbane care se ocupă de cultură, sport, natură, mediu etc. Pentru a atrage şi o mare diversitate de utilizatori, de la turişti

la vârstnici locali, soluţia propusă a mizat pe simplitate şi versatilitate, cu intervenţii minime care să permită totuşi desfăşurarea din plin a vieţii urbane. A fost inventată o „cutie cu scule” – o serie de elemente modulare, uşor de transportat şi de montat direct pe pavaj, în diverse confi– guraţii, în funcţie de sezon şi de necesităţile oraşului la un moment dat.

Berges-de-Seine_maxime-dufour-photographies_0925 Berges-de-Seine-maxime-dufour-photographies_1999 Berges-de-Seine-maxime-dufour-photographies_2153 Mur-d'ardoise-2_Berges-de-Seine Terrasses_Berges-de-Seine Berges-de-Seine_maxime-dufour-photographies_0894

16-17 iunie, Universitatea Politehnică

Cea de-a doua ediție a conferinței privind Planurile de Mobilitate Durabilă este organizată de DG MOVE și are loc pe 16-17 iunie 2015, la Universitatea Politehnică București, în Clădirea Rectoratului.
Conferințele europene privind planurile de mobilitate urbană durabilă sunt principalele conferințele anuale ce permit practicienilor de mobilitate, factorilor politici și de decizie, dar și cadrelor universitare și tuturor celor implicați în transpunerea în practică a conceptului de Plan de Mobilitate Urbană Durabilă să se întâlnească într-un forum inspirațional, informativ și creativ pentru schimb de idei și impresii.
În acest an a fost luată decizia de a organiza evenimentul

în România, pentru a capta și a dezvolta impulsul de planificare a mobilității într-o țară în care: un program major pentru elaborarea planului de mobilitate este în
curs de desfășurare; unde Guvernul a luat măsuri pentru
a legifera finalizarea obligatorie a planurilor de mobilitate urbană durabilă de catre municipalități. România oferă de asemenea un cadru în care provocările cu care se confruntă multe orașe europene sunt deosebit de puternice, cum

ar fi capacitatea financiară limitată în cadrul autorităților publice, îmbătrânirea populației și necesitatea de a oferi mobilitate pentru persoanele cu venituri mici. Dinamismul pentru pregătirea planurilor de mobilitate, asociate cu realitatea socio-economică cu care se confruntă practicienii, oferă motivația și cadrul pentru tema propusă: „Mobilitate Durabilă pentru toți!”

Cu o participare preconizată de peste 250 de delegați din toată Europa, acest eveniment este prilejul de a afla despre ultimele realizări în domeniu și pentru schimb de idei privind planificarea mobilității urbane:

• Cum se creează cadrul pentru un Plan de Mobilitate Urbană Durabilă și cum se adaptează contextului și bugetului local
• Cum se abordează excluziunea socială, cum se facilitează mobilitatea accesibilă și se îmbunătățește accesul tuturor la locuri de muncă și servicii

• Cum se includ abilități tehnice cum ar fi colectarea datelor, dezvoltarea de scenarii, modelarea și planificarea luând în calcul eficiența energetică.

în finalul primei zile a conferinței, pe 16 iunie, participanții și lectorii, precum și trecătorii sunt invitați să ia parte la:
18:00 – 19:00 – plimbări în ambarcațiunile row-show (ambarcațiuni cu vâsle) și lansarea pe dâmbovița (în
fața Universității politehnice) a Caravanei „peștișorul de Aur”. Caravana va fi formată din lotca solară peștișorul de Aur, marca Rowmania, care va purta însemnele campaniei și căreia îi poți încredința trei dorințe. Aceasta va fi pretextul de consultare publică. lotca solară va fi însoțită de „canotci” din flotila Asociației ivan patzaichin – Mila 23 și de alte ambarcațiuni cu vâsle.
19:00 – 20:00 – tur pe biciclete pe ruta Grozăvești (Metrou) – splaiul independenței – strada știrbei
vodă – strada Berzei – strada Buzești – Calea victoriei (teatrul Odeon). plecarea va avea loc la ora 18:30 din zona splaiul independenței – Metrou Grozăvești. turul este organizat de Asociația OptAR.