E momentul să ne imaginăm un nou profil al capitalei, pornind înnoirea de la axa râului Dâmboviţa, un râu ce trebuie să creeze o inimă ecologică în centru și să dea curs la noi forme de clădiri spectaculoase, un râu ce nu mai divide oraşul, ci îl unește, un râu care generează capital, un râu pentru o capitală europeană. Avem în vedere trei niveluri ale intervenţiei:
Reabilitare Urbană
Gândindu-ne la Dâmbovița ca la o oază de verdeață și nu ca la un canal, ne putem imagina că spațiile verzi și zonele de apă pot fi unite într-un sistem de infrastructură verde. Funcțiunile existente de-a lungul râului împreună cu reinventarea platformelor industriale pot crea o diagonală economică în oraș, care acum nu există. Această structură urbană nou creată poate fi întărită prin conectarea elementelor sale cu o rețea de soft mobility bazată pe rute pentru pietoni și bicicliști împreună cu transport în comun. Un nou concept de mobilitate ce va conecta orașul în locul unei „diametrale” ce separă în prezent Bucureștiul în două zone distincte de nord și sud.
Dezvoltare economică
De-a lungul râului Dâmboviţa se află deja grupate elementele unui pol de creştere economică bazat pe industrii noi, creative, şi pe cercetare ştiinţifică. Campusul Politehnicii are deja forma incipientă a unui cluster IT şi de energii neconvenţionale. Tot în această zonă se află și principalele centre de cercetare în biologie şi bio-tehnologii. Activele fixe şi inteligenţa din jurul lor trebuie scoase din izolarea dată de fragmentarea instituţională şi incluse într-un program explicit de susţinere şi promovare antreprenorială. În plus, cum CET Grozăveşti urmează a fi retehnologizată eliberând aproape jumătate din spațiul industrial, aici e locul ideal pentru formarea unui incubator de afaceri în industrii noi şi tehnologii bio, iar Grădina Botanică se poate extinde. Acest nou buzunar urban de energie-antreprenoriat, parţial invadat de vegetaţia Grădinii Botanice, poate deveni elementul fanion al proiectului „București 2020, râul inteligent”, de natură să-l pună pe harta marilor proiecte europene şi să stârnească interes în consecinţă.
Axa verde
La intrarea şi ieşirea din oraş, Dâmboviţa creează două luciuri de apă importante: Lacul Morii în amonte şi Delta Văcăreşti în aval. Ambele sunt abandonate urbanistic după eşecul planurilor megalo- manice din anii ’80, prezentându-se acum ca zone disfuncţionale. Între Lacul Morii şi Văcăreşti, Dâmboviţa e ascunsă de locuitorii oraşului prin maluri de beton şi lipsa oricărui spațiu public atractiv de-a lungul său. E nevoie ca atât Lacul Morii, cât şi oaza de biodiversitate dezvoltată în groapa Văcăreşti să fie re-aduse în oraş prin planificarea unor noi funcţiuni culturale și de agrement în prima zonă, şi prin transformarea în parc natural, în al doilea caz, aşa cum există deja propuneri din partea societăţii civile. Ne putem imagina un râu ale cărui maluri devin o explozie a naturii, filtrând aerul și aducând o briză răcoroasă în mijlocul verii. O diagonală verde ce reactivează zone moarte din oraș și le transformă în parcuri tehnologice ce contribuie cu un nou tip de economie (knowledge economy) și cultură urbană.